2016

Sunshine, snow, fir tree smell in the woods, sparkling icicles, underwater fractals, river flowing under a snowy bridge, fresh air -a new start!

Praha

homomorphism

Rotterdam

Lisianthus. Ramasite de la ziua mea.

Doftana

Scaieti si fluturi

Drawing in Dresden

Me & sis drawing squirrels

unlock

unlock, originally uploaded by oq mioritzei.

Fall

summer melancholy

Remember, remember

The charms of September

Potsdam

arriving in innsbruck

Lovely concrete arches for the railway.

and as we arrived and stood by the first supermarket to get some juice, cheese and bread for the camping..we heard a terrible noise and a plane flying so low...
Actually going towards landing - Innsbruck has the cutest small airport (with small planes, helicopters). they were all so nice to see- very busy traffic in the air.

And then, we went to see a preview of Zaha's work here among the mountains- so elegant and fluid curves, I just love it.
And yeah, we did the "jump with joy" photo again/ next to funky arhictecture. (we just don't like it plain!:))

Here are some beautiful interior snapshots...see how the light embraces the glass and flows along the steel bars.?.just like photons turning into liquid.
Always looking for some clean concrete to mix up with some flashy metal details :

Next : camping K.

Ghyka

http://ro.wikipedia.org/wiki/Matila_Ghyka
Random discovery on wikipedia- fascinating personality.

bluebird

Walking around Brasov on a spring weekend, I spotted her right across the central Post Office.

Beautiful hues of blue are lighting up her feathers.

She stood there tasting the weary sun beams across the dense clouds.

[himmelblau]

Albastrul cerului- inaltimile- zborul.
Primavara asta, de ziua mea, pe 5 martie, am fost la conferinta arhitectului Wolf Prix- de la Coop Himmelblau: un cadou frumos!
Mi-a amintit de libertate, de exuberanta, de visare si indrazneala.
Sunt recunoascatoare.
O gura de aer proaspat!
Si un moment vesel, potrivit cu volumul jucaus,la Dresden cinema Center.(proiectul lor)

Primavara

Primavara,Soarele se joaca in mana ta..

Tirol cloud

To Solden.

St Tropez

In august, in calatoria anuala prin campingurile din Europa, am ajuns intr-o seara in Saint Tropez. Minunatul GPS, setat pe centrul localitatii, ne-a dus pe stradute care de care mai inguste, pana ne-am trezit in port, intr-o piateta, fara iesire, in mijlocul multimii, cu masina printre cei ce faceau spectacol in strada.
Salvarea noastra a fost un scuter cu pizza pe care l-am urmat, reusind astfel sa iesim din vartejul de oameni.
Localitatea m-a dezamagit, ma asteptam la mai mult: casute mici, un fel de Vama Veche frantuzeasca, putin mai evoluata si incredibil de aglomerata. Sper totusi sa mai ajung, poate ziua arata altfel lucrurile, pentru ca seara nu m-a impresionat deloc.

Calutul

"Regatul meu- pentru un cal!"...se pare ca un anume cal a fugit in goana mare din regatul "Printesei Urbane " si a ajuns la mine.

E un calut adorabil, cu ochi albastru ca marea, argintiu si cu coama in vant. Deja ne-am imprietenit! O sa-mi aminteasca mereu de zambetul Sofiei :).
Multumesc inca o data celor doua printese si ma bucur ca ne-am intalnit!

Catedrala din Sulina

In anul 5 am fost 2 saptamani sa relevam catedrala din Sulina pentru ca aceasta sa poata fi consolidata si restaurata, fiind intr-un stadiu destul de avansat de degradare. Nu stiu daca au inceput lucrarile in acest sens, dar practica acolo a fost minunata.
Am vazut Sulina pentru prima data si am simtit cumva ca m-am reintors la origini- deoarece am stra-stra bunici, rude originare de acolo, care acum nu mai sunt.
Dunarea e diferita fata de cum o stiam la Braila: aici este aglomerata, vapoare de dimensiuni colosale ajung pana la catedrala, de pe mare. Intr-una din zile a ancorat un vapor ce depasea chiar inaltimea crucii din varful turlei.
E frumos la Sulina, plin de istorie si de miros de ape- intre mare si Delta Dunarii, cu gust de peste si strigat de pescarusi, cu navoade pline, barci cu vasle ce se intorc acasa la apus, cer cu puzderie de stele, oameni ospitalieri si voie buna.

FOREST

Racoare si mister. padurea miniaturala -Transalpina.

Hallstatt

Buna dimineata, in cort! Iata un nou prieten verde gasit in dimineata cand ne-am hotarat sa plecam din campingul din Viena spre Hallstatt:

Am mers pe serpentine prin padure- frumos, ca drumul spre Cheia, si am ajuns la malul lacului, unde ne-am oprit sa devoram la un popas restul de Schweinebeine din care ne-am infruptat toti 4 la Prater si nu l-am putut dovedi...

Mai jos de popasul cu bancute am auzit ca se tundea iarba si ..surpriza! Era amenajata plaja pentru..caini :)- aici poti veni cu amicul patruped, il lasi sa se balaceasca, sa se scuture si sa alerge, sa-si faca prieteni, fara sa incomodezi pe nimeni. Era chiar si un mic dus. Cam pustiu cand am ajuns noi, fiind ora pranzului,pesemne toata lumea era la masa in alta parte.

La intrarea in Hallstatt se afla o stauie ce reprezinta probabil un miner. Localitatea este in vecinatatea unei mine de sare, care poate fi vizitata. Din acest motiv, in oras se gasesc peste tot sapunuri, cristale de sare si flori de mina - chiar si deodorante din piatra naturala.

Amplasata pe malul Hallstatter See, localitatea ofera o frumoasa perspectiva- motiv probabil pentru care a fost copiata si reconstituita la scara naturala in Huizhou,provincia Guangdong China.
La Hallstatt s-a descoperit un cimitir preistoric, precum si urme ale unei civilizatii, unelte de prelucrare: populatia s-a stabilit aici din vremuri stravechi deoarece erau izvoare, lacul in apropiere reprezenta si o sursa de hrana, iar in munti se gasea sare ce putea fi exploatata. Aceasta cultura se numeste cultura Hallstatt (800-400i.Hr.).

Pe malul opus, unde se ajunge cu barca sau vaporasul, se poate vizita un castel.

Atmosfera de sarbatoare cu baloane colorate si lampioane intampina turistii la terase.

Am avut ocazia sa observam cate ceva din activitatile obisnuite: se lucra la strung, prelucrarea lemnului fiind inca una din ocupatiile specifice locului.

De la o fereastra ne zambea un iepuras din lemn:

Pe fatade se ramificau arbori anume tunsi si ancorati pentru a imbraca fatada cu frunze si fructe- acesta era un par (cu pere!).

Urmand o straduta ingusta am ajuns intamplator sa vedem si vechea moara de apa, ascunsa intre case.

Am intrat apoi prin magazinele de suveniruri de unde am luat sapun cu miros de portocale, sapunuri mici cu forme de animalute si o bufnita din metal care acum ne priveste de pe o crenguta din holul de la intrare.
A fost frumos, am putea sa revenim daca ajungem prin zona.